Vrei să tranzacționezi serios, dar nu ai (sau nu vrei să riști) mulți bani proprii. Aici intervin conturile finanțate. În ultima vreme se vorbește mult despre ele, dar rareori ți se explică pe îndelete ce sunt și unde se ascunde textul cu litere mici. Hai să o facem de la zero, fără să presupunem nimic.
Un cont finanțat este o înțelegere: o firmă (numită prop firm, de la proprietary trading firm) te lasă să tranzacționezi cu banii EI, iar în schimb împărțiți profiturile. Tu pui priceperea; ei, capitalul. Dacă câștigi, primești un procent; dacă pierzi, lovitura o încasează capitalul lor, nu buzunarul tău.
Sună prea frumos, și de aceea are condiții. Firma nu dă nimic pe gratis: mai întâi te pune la încercare, apoi te leagă de reguli stricte. Să înțelegi acele reguli este jumătate din joc.
Înainte să-ți dea bani reali, prop firm-ul vrea să vadă că știi să tranzacționezi fără să te ruinezi. Pentru asta există evaluarea, numită și challenge. Plătești o taxă (lunară sau unică) și tranzacționezi într-un cont de simulare —bani de mentă, prețuri reale— cu un obiectiv de atins și limite pe care nu le poți depăși.
Dacă atingi obiectivul fără să încalci nicio regulă, treci. Atunci îți dau un cont "finanțat" cu care generezi profituri reale ce se împart. Dacă încalci o regulă, pici și trebuie să plătești altă încercare. Atât de simplu, și atât de exigent.
Fiecare firmă le are pe ale ei, dar aproape toate se învârt în jurul acestor trei:
Când ai deja contul finanțat și generezi profituri reale, nu păstrezi tot: se împarte. O împărțire obișnuită îți lasă ție cea mai mare parte și o porție firmei. Uneori firma reține primele profituri sau există un minim înainte de a putea retrage. Citește mereu acea parte a contractului: e salariul tău real.
Și atenție la un lucru important: plata taxei de evaluare nu garantează că vei câștiga ceva. Mulți înlănțuie challenge-uri, plătesc taxă după taxă și nu ajung niciodată să retragă. Afacerea unor firme constă, tocmai, în a vinde evaluări.
Iată faptul pe care aproape nimeni nu-l spune cu voce tare: majoritatea oamenilor nu pică din cauza alegerii proaste a tranzacțiilor. Pică la managementul riscului. Adică prin încălcarea propriilor limite.
Observă: toate astea sunt greșeli de disciplină, nu de analiză. De aceea, să lucrezi la mintea ta (îți povestim în ghidul de psihologia tradingului) și să ții un jurnal de trading contează la fel de mult ca a ști să citești piața.
Dacă 90% dintre picaje vin din încălcarea limitelor la cald, soluția nu este "să ai mai multă voință": este ca limitele să acționeze fără să depindă de tine. Un sistem care oprește ziua automat când atingi limita, care blochează intrările fără stop și care îți cunoaște trailing drawdown-ul în timp real îți ia din mâini exact greșelile care ard evaluările.
Despre asta e ghidul nostru dedicat: cum să nu-ți arzi evaluarea de funding. Dacă ești pe cale să începi un challenge, citește-l înainte să apeși primul buton.